Verbele neregulate sunt acelea care, la conjugare, își modifică total sau parțial rădăcina. De exemplu, la verbul regulat: a lucra (eu lucrez, tu lucrezi, el, ea lucrează; noi lucrăm, voi lucrați, ei ele lucrează – radacina –lucr rămâne neschimbată); la verbul neregulat: a fi (eu sunt; tu ești; el, ea este etc. – rădăcina este schimbată complet. La verbul a sta, rădăcina este parțial schimbată: eu stau, tu stai, el, ea stă, noi stăm, voi stați, ei, ele stau).
Există mai multe verbe neregulate care dau bătăi de cap vorbitorilor, mai ales, la modul indicativ, persoana a II-a și a III-a sau Conjunctiv, persoana a II-a și a III-a. De exemplu, verbul a lua: eu iau, tu iei (nu iai, cum apare în exprimarea multora), el ia – indicativ, și să iau, să iei (nu să iai), el să ia – conjunctiv. Tot la modul Conjunctiv adesea se spune eronat: să steie în loc de să stea; să beie, în loc de să bea, să vreie, în loc de să vrea, să spună, nu să spuie; etc.
Sunt, de asemenea, unele verbe care, la imperativ (presupune o rugăminte, un îndemn, o poruncă), singular au forme proprii. Știm că imperativul are doar persoana a doua! De exemplu: a veni - vino, a face - fă, a zice - zi, a duce – du. Forme similare au și verbele derivate din cele enumerate: a reveni (revino), a preveni (previno), a desface (desfă), a reface (refă), a preface (prefă), a prezice (prezi), a dezice (dezi) , a conduce (condu), a reduce (redu); a aduce (adu).
Într-adevăr, avem multe forme verbale buclucașe, dar există o soluție: consultarea dicționarului ortografic.
(dr.Viorica MOLEA)