VIRUS

Până nu demult, cel puţin până la apariţia computerelor în viaţa societăţii noastre, cuvântul virus îl aveam în limba doar cu sensul „agent patogen, care se reproduce numai în celulele vii, provocând diverse boli infecţioase”. La plural avea consfinţite două forme: virusuri şi, mai rar, viruşi. Astăzi, acest cuvânt are o semantică mai complexă. La sensul enunţat supra s-a adăugat şi un alt sens ce ţine de domeniul informaticii, şi anume „program care fiind introdus în mod insinuos într-un calculator, afectează anumite fişiere ale acestuia”. Unele dicţionare şi, în primul rând, Dicţionarul ortoepic, ortografic şi morfologic al limbii române, ed. a II-a, le prezintă chiar omonime, adică cuvinte toatal diferite. În această situaţie apare problema formei de plural şi într-un sens şi în celălalt. Astfel, conform aceluiași DOOM, pentru virus cu sens „agent patogen, care poate provoca diverse boli infecţioase” sunt considerate drept normă două forme de plural virusuri şi viruşi, iar pentru virus cu sensul ce ţine de informatică, de calculatoare se recomandă doar forma viruşi.

Ana Vulpe